Re: Pictures on the wall xD

[Stefzyk]

vrem, vrem, trimite

Nu merge sa trimit, e prea mare... nu puteti sa descarcati de pe YT?

[Webkinz Romania]

pe mess

[verona3]

super!!!

[Stefzyk]

super!!!

Ma bucur ca iti place!!!
Maine va aparea un episod special :>

[stefanawebkinz]

cand apare?

[zinzimima]

Rabdare

[stefanawebkinz]

ok.

[Stefzyk]

Ha ha, sunteti nerabdatori?
Pai astazi avem un episod special :>
O sa fie cam scurt dar nu conteaza...

[Stefzyk]

Enjoy!

P.S : Cred ca pun abia maine subtitrarea

[stefanawebkinz]

tare video

[Stefzyk]

tare video

Mersi :>

[stefanawebkinz]

cand o sa vina ziua mea sa vad daca mai faci ceva

[Misterio]

nu imi merg

[Stefzyk]

Cum sa nu iti mearga? De ce?

[Stefzyk]

Andrew isi drese glasul si continua, din perspectiva sa :
" De ce ma intorsesem eu aici? Mda, nici eu nu stiam. Nu voiam sa ma intorc, insa am fost obligat. Pe langa faptul ca prietenii mei erau deja aici, probabil ca m-as fi plictisit de moarte acasa, deci...aleg Hogwarts. Insa nu mai era timpul meu. Timpul meu plecase demult. Eram un "veteran", ceilalti ma salutau cand treceau pe langa mine, nu mai aruncau aceeasi privire aroganta ca sa le raspund cu un blestem. Nici prietenilor mei nu le mai ardea de sotii, Drake si Danzel se indepartasera de mine si eu de ei. Singurele cu care vorbeam in continuare constant erau Kristin si Cassie. Cassie a mea. In acelasi an cu mine, ajunsese si ea sa fie invidiata de multe fete din scoala, din cauza frumusetii ei. But the old times never come back....
Am mers posomorat pe drumul catre Castel, salutandu-i pe cei pe care ii cunosteam, printre care si Rybak, un pusti de la Viperini care mie mi se parea destul de ok. Cine stie, poate aveam cui sa ii pasez torta, daca tot plecam anul urmator. Cum am ajuns in Marea Sala m-am indreptat catre masa Viperinilor, la care momentan nu era nimeni cunoscut, in afara de Rybak. Venirea Jobenului nu schimba nimic din starea mea, spunandu-mi in continuu in gand: "De s-ar termina odata....". N-am ascultat prea atent cantecul lui patetic, insa anuntul directoarei chiar ma intriga. Resortare? Poate reuseam sa imi recuperez din prieteni, sa vina la Viperini si ei.
Unul dupa unul, am privit la elevii, vechi si noi, care erau sortati din nou de Joben. Viperinii nu obtinusera cine stie din anul II, ba mai mult il pierdusem pe Rybak, care plecase la Ochii de Soim. "Mdeah, pacat, aveam sperante mari cu baiatul asta" mi-am zis in gand. "Mai repede, Joben idiot." Rose Harmony la Viperini era prima achizitie considerata importanta de ceilalti Viperini. Eu insa numai entuziasmat nu eram, iar Rose parea de-a dreptul distrusa. "Inca o ingamfata, care isi inchipuie ca e prea buna pentru Viperini. Scuteste-ma!" mi-am spus. Salem Wood, prietenul lui Rose, un alt pusti care imi displacea, fu repartizat la Astropufi, iar eu eram gata, gata sa cad pe jos de ras cand m-am uitat la fata pe care o facuse Rose de parca fusese lovita in moalele capului.
Klein, o fosta "boboaca" destul de tupeista, ramasese la Ochiii de Soim. "Pacat, mi-ar fi placut sa o avem la Viperini, mie imi pare mai mult verde decat albastra, dar ma rog..." Imi placea tupeul, mai ales la cei din anii mai mici, imi dadea impresia ca as putea sa fac ceva cu ei, nu doar sa se uite speriati la mine si sa baiguie "Buna ziua, domnule!" de parca eram unul din profesori, in timp ce treceam pe hol. Se pare ca nu am noroc.... Iar norocul continua sa ma ocoleasca. Kristin ajunsese la Cercetasi, alaturi de Drake, si eram in pragul unei crize de nervi. "Ei bine, macar avem sperante si la anul I" m-am gandit in timp ce priveam la Semy Betty, o boboaca ce fusese repartizata la Viperini. Parea tare infipta, si aveam impresia ca e hotarata sa faca mai mult decat sa invete anul asta.
-Breno, Andrew!
-Chiar e necesar? am strigat uitandu-ma plictisit la Joben si la masa profesorilor. Ochii mei se oprira pentru o clipa asupra directoarei, care ma sageta cu o privire caracteristica si am inceput sa ma urnesc cu greu. Doar ce am atins Jobenul, si acesta urla de-a dreptul.
"VIPERINI!"
-Palarie idioata, sunt chiar aici, am murmurat.
M-am intors catre masa Viperinilor, cei mai multi dintre ei parand satisfacuti, cu exceptia lui Rose care se uita ciudat la mine. Mi se paruse si ca aud un oftat de la mesele Ochilor de Soim si Cercetasilor.
-Duvall, Cassie Fuzzy Wuzzy! striga profesoara.
Salem chicoti usor la auzul numelui, insa Cassie trecu mandra pe langa el in drumul catre joben. Imediat, mi-am atintit privirile asupra lui, ducand sugestiv mana la bagheta si mimand un blestem. Salem se purta ca si cum nu m-ar fi vazut.
Dupa sfarsitul sortarii, nu prea am avut de ce sa ma bucur. Cassie doar ramasese la Viperini, si pareau sa vina vesti bune si de la bobaca aceea, Semy. In rest, nimic special. La masa nu prea am mancat, fiind obosit dupa drum si fara chef. Imediat ce s-a terminat ospatul, am fost recunoscator. Imediat s-a creat o adevarata imbulzeala la usa, toata lumea incercand sa se indrepte cat mai repede catre Camerele lor de Zi. -Turmaaaa! am strigat, facandu-i pe cativa elevi mai mari sa izbucneasca in ras.
Am asteptat pana a plecat majoritatea lumii din Marea Sala, apoi am inceput sa o iau si eu usor catre Camera de Zi a Viperinilor. Imediat ce am iesit m-am si oprit insa. Klein si Gera stateau in umbra scarilor, vorbind in soapta. "La urma urmei, e logic" m-am gandit. "Rybak a fost mereu destul de ingamfat cu Klein, si asa ma purtam si eu cu Cass, inainte sa ii arat cat de mult o iubesc.
-Aaa, deranjez? am intrebat indreptandu-ma spre ei.
-Ce? Aaa, nu, nu, deloc, spuse Gera.
-Bun atunci, Rybak vreau sa vorbim cat mai curand, intre 4 ochi....am ceva sa iti spun. Si sa iti ofer, asta daca vei accepta bineinteles.
-Ok, cum spui tu, am inteles. Noapte buna.
-Noapte buna. Si hei, nu fi prea dur cu fata. Am impresia ca te place si ca o placi. Si eu am impresii bune, te asigur.
Dupa un zambet usor pe care l-am afisat, am plecat imediat spre Camera de Zi. "The old times never come back.... Sau poate ca vor reveni...incepe un an promitator" mi-am spus in sinea mea, dupa care am tacut tot drumul catre Camera, unde am zburat in dormitor si m-am adancit in lumea viselor."
Cassie isi lua avant si continua dansa povestirea :
"“Se pare ca sortarea mea a fost corect efectuata inca din prima mea zi la Hogwarts”, ma gandeam in timp ce imi taram greoi picioarele catre masa Viperinilor. “Nici nu ma asteptam sa fie altfel”, am completat in timp ce schitam un zambet pentru mine insami. Mi.am reluat locul la masa, alaturi de alti colegi, urmand ca mai apoi sa caut prin multime privirea lui. Il reperasem; parul saten, “neingrijit” dupa niste reguli extrem de stricte, ochii caprui si buzele perfecte erau pentru mine, intotdeauna, foarte usor de remarcat. „Ei, se pare ca si lui ii era dor de mine”, m.am gandit in timp ce schimbam cateva priviri de o incarcatura sentimentala greu de suportat, ce imi imprastia fiori calzi in intreg corpul.”Candva, fiorii astia o sa se transforme in scantei. Nu m.ar mira sa ma trezesc facand un scurtcircuit intr.o buna zi.” I.am zambit, am asteptat sa.mi raspunda gestului, dupa care am intors capul, decisa sa ascult restul sortarilor: doar, doar vom mai prinde cate un Viperin bun. In ultimul timp am avut parte de elevi fricosi si smiorcaiti, ce nu ne fac decat de rusine. „Doamne! Ce.am facut asa de rau incat sa nu.mi poti da niste colegi mai buni pentru casa asta?!” M.am gandit putin si am completat: „Bine, poate nu a fost prea frumos din partea mea sa.mi bat joc din prima zi din anul asta de Cercetasii aia.. Si poate nu trebuia sa dau foc casei matusii mele (Dar o merita, sa stii!).. Poate era mai bine sa nu.i fur cartea ..” Insa inainte sa termin fraza, am simtit o durere inauntrul capului. „Bine, bine, am inteles.Ma dau batuta, ok!? Am facut prea multe si nu merit sa.ti cer nimic, dar nu e nevoie sa ma lovesti!” am strigat in gand, ridicand privirea spre Dumnezeu; adica.. vreau sa spun.. spre tavan.
Tinand acest monolog inflacarat, nu am observat cat de repede a zburat timpul: era vremea sa ne instalam din nou, dupa o vacanta lunga si plictisitoare, in camera secreta a Viperinilor. Impinsa si trasa in toate partile de micii elevi, nu ma puteam abtine de la unele injurii nevinovate. „Idiotilor!” am strigat in timp ce un grup mic m.a calcat. M.am oprit. „Superb. Chiar imi placeau pantofii astia!” m.am gandit cu regret.
„Alooo! Te misti odata! Stai in mijlocul drumului” , se ratoi un elev de prin anul III la mine. Mi.am scos nervoasa bagheta,m.am intors si am indreptat.o spre acel baiat. Insa cineva mi.a impins incet mana catre pamant.
„Sunt sigur ca nu e nevoie. Sau vrei detentie din prima zi de scoala?” m.a intrebat Seful Casei, cu acelasi ton impasibil dintotdeauna.
„Nu..” am spus eu inca fulgerandu.l din priviri pe cel care indraznise sa tipe la mine.
Restul drumului a fost putin mai linistit. Elevii se calmasera in urma incidentului anterior. Singura problema era ca acum toate privirile erau atintite asupra mea, iar unii copii ma barfeau pe la spate. „Si ei cred ca nu.i pot auzi! Ei, am sa ma gandesc eu la o razbunare si pentru ei, dar nu acum.” Mintea nu.mi statea decat la Andrew; il vazusem stand de vorba cu Gera.
„Rybak vreau sa vorbim cat mai curand, intre 4 ochi....am ceva sa iti spun. Si sa iti ofer, asta daca vei accepta bineinteles.”
Doar atat am reusit sa aud din discutia lor. „Oare despre ce vorbea?Clar, uneori nu e bine sa fiu asa curioasa!” Ajunsi in Camera Secreta, mi.am ocupat un loc pe canapeua din mijlocul incaperii. Am asteptat sa se elibere de totEram convinsa ca Andrew va cobori din dormitor imediat ce se va lasa linistea; asa faceam in fiecare an. Dar oare ma inselam? Am asteptat zece minute, juma de ora, o ora.. pana am adormit.
Am deschis cu greu ochii. „Cat am dormit? O ora? Doua? Cat e ceasul?” ma intrebam pe mine insami. Am privit in jur si l.am vazut: Andrew. Statea pe aceeasi canapea pe care adormisem eu.
„Ai cam intarziat, sa stii!” i.am spus pe un ton plin de repros.
„Scuze” , mi.a spus acesta.
M.am apropiat de el, l.am sarutat pe obraz si apoi m.am cuibarit in bratele sale.
“Scuze acceptate. Dar trebuie sa.mi spui despre ce vorbeai cu Gera”, am incercat eu sa aflu. Nu l.am vazut, dar stiu sigur ca a zambit; il cunosc prea bine..
“The old times never come back.. Sau poate ca vor reveni.. Incepe un an promitator..”
“Oh multumesc. M.ai lamurit. Tot am inteles! ” am spus sarcastica.
A ras.
“Mi.era dor de tonul asta. Nu te supara, bine? O sa afli in curand. Promit. Acum hai la culcare, e destul de tarziu.. Cam sase dimineata..”
M.a strans tare in brate.
“Mie imi era dor de tot ce tine de tine!”"
Ma uitam in jurul meu si muream de plictiseala ascultandu.i pe toti.

~ OK, acum puteti incepe sa comentati ~

[stefanawebkinz]

tare

[stefanawebkinz]

ce nu iti merg? filmele? poate nu ai adobe flash player versiunea corespunzatoare

[zinzimima]

Incearca sa intri pe youtube exact la chanel daca nu-ti merg de pe forum.

Daca tot nu-ti merg inseamna ca e ceva in neregula cu calculatorul

[stefanawebkinz]

ce nu iti merg? filmele? poate nu ai adobe flash player versiunea corespunzatoare


exista si varianta mea

[Stefzyk]

tare stefy.

mersi

[Misterio]

Incearca sa intri pe youtube exact la chanel daca nu-ti merg de pe forum.

Daca tot nu-ti merg inseamna ca e ceva in neregula cu calculatorul

care est link-ul de la youtube lui steftyk?

[zinzimima]

https://www.youtube.com/user/CookiePotaia
le gasesti pe toate

[Stefzyk]

https://www.youtube.com/user/CookiePotaia
le gasesti pe toate

[Dogs-Are-Us]

dragute

[Stefzyk]

dragute

Mersi!!!

[Stefzyk]

Si acum xDD pentru o parte din prietenii mei

[Stefzyk]

[Stefzyk]

[Stefzyk]

[Stefzyk]

[Stefzyk]

[Stefzyk]

tare

Mersi!

[Pisy1148]

Suuper <333

[Dogs-Are-Us]

Andrew isi drese glasul si continua, din perspectiva sa :
" De ce ma intorsesem eu aici? Mda, nici eu nu stiam. Nu voiam sa ma intorc, insa am fost obligat. Pe langa faptul ca prietenii mei erau deja aici, probabil ca m-as fi plictisit de moarte acasa, deci...aleg Hogwarts. Insa nu mai era timpul meu. Timpul meu plecase demult. Eram un "veteran", ceilalti ma salutau cand treceau pe langa mine, nu mai aruncau aceeasi privire aroganta ca sa le raspund cu un blestem. Nici prietenilor mei nu le mai ardea de sotii, Drake si Danzel se indepartasera de mine si eu de ei. Singurele cu care vorbeam in continuare constant erau Kristin si Cassie. Cassie a mea. In acelasi an cu mine, ajunsese si ea sa fie invidiata de multe fete din scoala, din cauza frumusetii ei. But the old times never come back....
Am mers posomorat pe drumul catre Castel, salutandu-i pe cei pe care ii cunosteam, printre care si Rybak, un pusti de la Viperini care mie mi se parea destul de ok. Cine stie, poate aveam cui sa ii pasez torta, daca tot plecam anul urmator. Cum am ajuns in Marea Sala m-am indreptat catre masa Viperinilor, la care momentan nu era nimeni cunoscut, in afara de Rybak. Venirea Jobenului nu schimba nimic din starea mea, spunandu-mi in continuu in gand: "De s-ar termina odata....". N-am ascultat prea atent cantecul lui patetic, insa anuntul directoarei chiar ma intriga. Resortare? Poate reuseam sa imi recuperez din prieteni, sa vina la Viperini si ei.
Unul dupa unul, am privit la elevii, vechi si noi, care erau sortati din nou de Joben. Viperinii nu obtinusera cine stie din anul II, ba mai mult il pierdusem pe Rybak, care plecase la Ochii de Soim. "Mdeah, pacat, aveam sperante mari cu baiatul asta" mi-am zis in gand. "Mai repede, Joben idiot." Rose Harmony la Viperini era prima achizitie considerata importanta de ceilalti Viperini. Eu insa numai entuziasmat nu eram, iar Rose parea de-a dreptul distrusa. "Inca o ingamfata, care isi inchipuie ca e prea buna pentru Viperini. Scuteste-ma!" mi-am spus. Salem Wood, prietenul lui Rose, un alt pusti care imi displacea, fu repartizat la Astropufi, iar eu eram gata, gata sa cad pe jos de ras cand m-am uitat la fata pe care o facuse Rose de parca fusese lovita in moalele capului.
Klein, o fosta "boboaca" destul de tupeista, ramasese la Ochiii de Soim. "Pacat, mi-ar fi placut sa o avem la Viperini, mie imi pare mai mult verde decat albastra, dar ma rog..." Imi placea tupeul, mai ales la cei din anii mai mici, imi dadea impresia ca as putea sa fac ceva cu ei, nu doar sa se uite speriati la mine si sa baiguie "Buna ziua, domnule!" de parca eram unul din profesori, in timp ce treceam pe hol. Se pare ca nu am noroc.... Iar norocul continua sa ma ocoleasca. Kristin ajunsese la Cercetasi, alaturi de Drake, si eram in pragul unei crize de nervi. "Ei bine, macar avem sperante si la anul I" m-am gandit in timp ce priveam la Semy Betty, o boboaca ce fusese repartizata la Viperini. Parea tare infipta, si aveam impresia ca e hotarata sa faca mai mult decat sa invete anul asta.
-Breno, Andrew!
-Chiar e necesar? am strigat uitandu-ma plictisit la Joben si la masa profesorilor. Ochii mei se oprira pentru o clipa asupra directoarei, care ma sageta cu o privire caracteristica si am inceput sa ma urnesc cu greu. Doar ce am atins Jobenul, si acesta urla de-a dreptul.
"VIPERINI!"
-Palarie idioata, sunt chiar aici, am murmurat.
M-am intors catre masa Viperinilor, cei mai multi dintre ei parand satisfacuti, cu exceptia lui Rose care se uita ciudat la mine. Mi se paruse si ca aud un oftat de la mesele Ochilor de Soim si Cercetasilor.
-Duvall, Cassie Fuzzy Wuzzy! striga profesoara.
Salem chicoti usor la auzul numelui, insa Cassie trecu mandra pe langa el in drumul catre joben. Imediat, mi-am atintit privirile asupra lui, ducand sugestiv mana la bagheta si mimand un blestem. Salem se purta ca si cum nu m-ar fi vazut.
Dupa sfarsitul sortarii, nu prea am avut de ce sa ma bucur. Cassie doar ramasese la Viperini, si pareau sa vina vesti bune si de la bobaca aceea, Semy. In rest, nimic special. La masa nu prea am mancat, fiind obosit dupa drum si fara chef. Imediat ce s-a terminat ospatul, am fost recunoscator. Imediat s-a creat o adevarata imbulzeala la usa, toata lumea incercand sa se indrepte cat mai repede catre Camerele lor de Zi. -Turmaaaa! am strigat, facandu-i pe cativa elevi mai mari sa izbucneasca in ras.
Am asteptat pana a plecat majoritatea lumii din Marea Sala, apoi am inceput sa o iau si eu usor catre Camera de Zi a Viperinilor. Imediat ce am iesit m-am si oprit insa. Klein si Gera stateau in umbra scarilor, vorbind in soapta. "La urma urmei, e logic" m-am gandit. "Rybak a fost mereu destul de ingamfat cu Klein, si asa ma purtam si eu cu Cass, inainte sa ii arat cat de mult o iubesc.
-Aaa, deranjez? am intrebat indreptandu-ma spre ei.
-Ce? Aaa, nu, nu, deloc, spuse Gera.
-Bun atunci, Rybak vreau sa vorbim cat mai curand, intre 4 ochi....am ceva sa iti spun. Si sa iti ofer, asta daca vei accepta bineinteles.
-Ok, cum spui tu, am inteles. Noapte buna.
-Noapte buna. Si hei, nu fi prea dur cu fata. Am impresia ca te place si ca o placi. Si eu am impresii bune, te asigur.
Dupa un zambet usor pe care l-am afisat, am plecat imediat spre Camera de Zi. "The old times never come back.... Sau poate ca vor reveni...incepe un an promitator" mi-am spus in sinea mea, dupa care am tacut tot drumul catre Camera, unde am zburat in dormitor si m-am adancit in lumea viselor."
Cassie isi lua avant si continua dansa povestirea :
"“Se pare ca sortarea mea a fost corect efectuata inca din prima mea zi la Hogwarts”, ma gandeam in timp ce imi taram greoi picioarele catre masa Viperinilor. “Nici nu ma asteptam sa fie altfel”, am completat in timp ce schitam un zambet pentru mine insami. Mi.am reluat locul la masa, alaturi de alti colegi, urmand ca mai apoi sa caut prin multime privirea lui. Il reperasem; parul saten, “neingrijit” dupa niste reguli extrem de stricte, ochii caprui si buzele perfecte erau pentru mine, intotdeauna, foarte usor de remarcat. „Ei, se pare ca si lui ii era dor de mine”, m.am gandit in timp ce schimbam cateva priviri de o incarcatura sentimentala greu de suportat, ce imi imprastia fiori calzi in intreg corpul.”Candva, fiorii astia o sa se transforme in scantei. Nu m.ar mira sa ma trezesc facand un scurtcircuit intr.o buna zi.” I.am zambit, am asteptat sa.mi raspunda gestului, dupa care am intors capul, decisa sa ascult restul sortarilor: doar, doar vom mai prinde cate un Viperin bun. In ultimul timp am avut parte de elevi fricosi si smiorcaiti, ce nu ne fac decat de rusine. „Doamne! Ce.am facut asa de rau incat sa nu.mi poti da niste colegi mai buni pentru casa asta?!” M.am gandit putin si am completat: „Bine, poate nu a fost prea frumos din partea mea sa.mi bat joc din prima zi din anul asta de Cercetasii aia.. Si poate nu trebuia sa dau foc casei matusii mele (Dar o merita, sa stii!).. Poate era mai bine sa nu.i fur cartea ..” Insa inainte sa termin fraza, am simtit o durere inauntrul capului. „Bine, bine, am inteles.Ma dau batuta, ok!? Am facut prea multe si nu merit sa.ti cer nimic, dar nu e nevoie sa ma lovesti!” am strigat in gand, ridicand privirea spre Dumnezeu; adica.. vreau sa spun.. spre tavan.
Tinand acest monolog inflacarat, nu am observat cat de repede a zburat timpul: era vremea sa ne instalam din nou, dupa o vacanta lunga si plictisitoare, in camera secreta a Viperinilor. Impinsa si trasa in toate partile de micii elevi, nu ma puteam abtine de la unele injurii nevinovate. „Idiotilor!” am strigat in timp ce un grup mic m.a calcat. M.am oprit. „Superb. Chiar imi placeau pantofii astia!” m.am gandit cu regret.
„Alooo! Te misti odata! Stai in mijlocul drumului” , se ratoi un elev de prin anul III la mine. Mi.am scos nervoasa bagheta,m.am intors si am indreptat.o spre acel baiat. Insa cineva mi.a impins incet mana catre pamant.
„Sunt sigur ca nu e nevoie. Sau vrei detentie din prima zi de scoala?” m.a intrebat Seful Casei, cu acelasi ton impasibil dintotdeauna.
„Nu..” am spus eu inca fulgerandu.l din priviri pe cel care indraznise sa tipe la mine.
Restul drumului a fost putin mai linistit. Elevii se calmasera in urma incidentului anterior. Singura problema era ca acum toate privirile erau atintite asupra mea, iar unii copii ma barfeau pe la spate. „Si ei cred ca nu.i pot auzi! Ei, am sa ma gandesc eu la o razbunare si pentru ei, dar nu acum.” Mintea nu.mi statea decat la Andrew; il vazusem stand de vorba cu Gera.
„Rybak vreau sa vorbim cat mai curand, intre 4 ochi....am ceva sa iti spun. Si sa iti ofer, asta daca vei accepta bineinteles.”
Doar atat am reusit sa aud din discutia lor. „Oare despre ce vorbea?Clar, uneori nu e bine sa fiu asa curioasa!” Ajunsi in Camera Secreta, mi.am ocupat un loc pe canapeua din mijlocul incaperii. Am asteptat sa se elibere de totEram convinsa ca Andrew va cobori din dormitor imediat ce se va lasa linistea; asa faceam in fiecare an. Dar oare ma inselam? Am asteptat zece minute, juma de ora, o ora.. pana am adormit.
Am deschis cu greu ochii. „Cat am dormit? O ora? Doua? Cat e ceasul?” ma intrebam pe mine insami. Am privit in jur si l.am vazut: Andrew. Statea pe aceeasi canapea pe care adormisem eu.
„Ai cam intarziat, sa stii!” i.am spus pe un ton plin de repros.
„Scuze” , mi.a spus acesta.
M.am apropiat de el, l.am sarutat pe obraz si apoi m.am cuibarit in bratele sale.
“Scuze acceptate. Dar trebuie sa.mi spui despre ce vorbeai cu Gera”, am incercat eu sa aflu. Nu l.am vazut, dar stiu sigur ca a zambit; il cunosc prea bine..
“The old times never come back.. Sau poate ca vor reveni.. Incepe un an promitator..”
“Oh multumesc. M.ai lamurit. Tot am inteles! ” am spus sarcastica.
A ras.
“Mi.era dor de tonul asta. Nu te supara, bine? O sa afli in curand. Promit. Acum hai la culcare, e destul de tarziu.. Cam sase dimineata..”
M.a strans tare in brate.
“Mie imi era dor de tot ce tine de tine!”"
Ma uitam in jurul meu si muream de plictiseala ascultandu.i pe toti.

~ OK, acum puteti incepe sa comentati ~

Uau ce mult ai scris

[Dogs-Are-Us]

Ce tari sunt !!!! SSunt superbe

[Stefzyk]

xD si mersi

[zinzimima]

Thxy Steffy

[Stefzyk]

Thxy Steffy

[Stefzyk]

Click aici!

[Stefzyk]

[zinzimima]

Esti talentata

[Stefzyk]

Esti talentata

lol sunt poze facute din plictiseala xDDD

[Stefzyk]

Aaaaaazi

[Stefzyk]

Off ;[
Mi.am uitat parola contului de YT asa ca imi fac unul nou pe care sa pun videoclipurile ... deci va dura putin...

Sorry guys ;[

[Stefzyk]

Ne-am mutat aici : https://www.youtube.com/user/LovelyShinyStars?feature=mhee :]

[Stefzyk]

Ok, alege dimensiunea
Stiu ca suna stupid video.ul. Dar telul inregistreaza groaznic :[

[Stefzyk]

Asta e versiunea fara background muzical

[Stefzyk]

Primul meu edit pe Picnik! <3 Cum e? [sincer acum, merit bataitze xD]

[Stefzyk]

al doilea edit ^.^ poza e de aku` 2-3 ani

[zinzimima]

Tare pozele dar nu mai zice programele X_X

[Stefzyk]

Tare pozele dar nu mai zice programele X_X

damn! care.i faza dak zic programul? in fine...

[Stefzyk]

aici am scris sigature in loc de signature x_X

[Stefzyk]

[zinzimima]

Tare pozele dar nu mai zice programele X_X

damn! care.i faza dak zic programul? in fine...

ma crezi ca nici eo nush? Multi zik sa nu le zicem ca dupaia toti afc poz ela fel,ma rog, poti sti si cel mai tare program de pe PLANETA si tot faci poze urate, mdeci... (nu vorbesc de nimeni de aici)

[Stefzyk]

Tare pozele dar nu mai zice programele X_X

damn! care.i faza dak zic programul? in fine...

ma crezi ca nici eo nush? Multi zik sa nu le zicem ca dupaia toti afc poz ela fel,ma rog, poti sti si cel mai tare program de pe PLANETA si tot faci poze urate, mdeci... (nu vorbesc de nimeni de aici)

depinde de stil... mr.

[Stefzyk]

noul meu avatar pe tfm!

[Dogs-Are-Us]

se vede mai putin de jumate

[Dogs-Are-Us]

tare soricelul

[Pisy1148]

Mie`mi place
Continua , continua

[Continut sponsorizat]